luni, 26 octombrie 2009

Clientul nostru – stăpânul nostru

De câteva săptămâni TVR derulează un program în ajutorul monumentelor istorice. Duminica după-amiază, pe TVR 1, vedem o emisiune care se cheamă, cred, Restaurare, un soi de concurs în baza voturilor telespectatorilor, cu mai multe runde de „calificări”, cu finale, cu teledon şi filosofia „câştigătorul ia tot”.
Cred că nu trebui să subliniez prea gros importanţa momentului. Media se ocupă, obişnuit, de cu totul alte lucruri decât cultură şi patrimoniu. Reportaje precum cel despre Sarmizegetusa, de pe ProTV (surpriză?) sunt rarităţi (vezi link-urile de alături).
Spre ruşinea mea, cel de ieri a fost primul episod pe care l-am vazut (a fost al 4-lea, cred), şi aceasta doar datorită atenţionării primite prin e-mail de la Aurel Stănică. Trebuie să spun că am fost dezamăgit. Scenariul global este inspirat de Discovery – imagini de pe sit însoţite de comentarii ale unor specialişti, mixate cu minifilme artistice, pentru „culoare”.
Din punctul meu de vedere – realizarea a fost penibilă. Pe stânca de la Enisala s-a montat o poveste de dragoste sordidă (ce caută o domnişoară într-o garnizoană strict militară?) şi sângeroasă. Pentru Edificiul cu mozaic de la Constanţa s-a folosit o machetă, adică ceva simplu şi destul de clar, dar speach-urile specialiştilor au lăsat de dorit. Pentru Adamclisi, din nou, s-a preferat soluţia cu figuranţii care agită spade (pe scuturi rotunde...) şi strigă unii la alţii („dacii şi romanii”). Era atât de greu de reprezentat lupta cu imagini de pe monument, sau de pe Columnă? Cele două monumente evocă tocmai acea împrejurare. Era de nevoie de un „film”?
Am vrut să scriu încă de aseară, revoltat (însă doar de jumătate): cum adică? se cheltuie atâta bănet pentru producţie – dar nu se găsesc bani pentru un consultant ştiinţific? ca la Discovery, de exemplu?
Azi dimineaţă, însă, am avut surpriza să-l aud pe Dobrovolschi, de la Guerilla, lăudând „super-producţia”... Ce să mai zici? Poate nu am eu destulă experienţă în „comunicare”... Şi totuşi: atunci când între Sarmizegetusa şi castelul de la Hunedoara se alege o clădire de sec. XIX de la Herculane (acesta a fost votul spectatorilor!), atunci ceva nu-i în regulă cu „superproducţia”.
Sau?... Mi-ar place să aud şi altă opinie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu